Ministrul
grec de finanţe, Yanis Varoufakis, a scris ca votul de "NU" de duminică
inseamnă, de fapt, un "maiestuos şi mare DA pentru o Europă democratica
si rationala".
Victoria taberei anti-austeritate l-a făcut pe Varoufakis sa posteze un mesaj ditirambic pe blogul său, in care liderii zonei euro sunt acuzati ca au dorit sa transfere datorii private pe umerii poporului grec.
Ce scrie pe blog Fraudakis asta, imi aduce aminte de o alta istorie greceasca. Cu o cucoana destul de ambitioasa, Medeea pre numele dinsei, care, daca lucrurile nu mergeau cum le desena cu minuta ei, pai clar nu mai mergeau deloc!
Ita un episod fain, care a anticipat oarecum, in antichitate, actuala criza greceasca. Intorcindu-se carevasazica in Iolcos cu Iason, Medeea, cocoana de care vorbeam, vrea sa i-o traga peste nas regelui Pelias, cel care incercase sa scape de sotul ei trimitindu-l dupa Lina de Aur. Sarada nu-I greu de facut: coana mare le convinge lesne pe fiicele regelui ca poate sa intinereasca orice fiinta vie, fierbind-o intr-o licoare magica stiuta doar de ea. Rezultatul e usor de banuit: cele doua tute, desi bine intentionate, isi omoare tatal. Drept urmare, fiul lui Pelias se minie peste poate si ii goneste pe Iason si Medeea, in vreme ce Pleiadele, fetele frumoase, da’ nu prea inteligente ale regelui (proaspat ucis) fug ingrozite de ceea ce au facut si se transforma in constelatie. Da’ asta-i alta poveste...
Totusi, periplul continua, c-altminteri piesa era mult prea scurta si publicul ar fi aruncat cu rosii in Euripide.
Asadar, Iason si Medeea ajung in Corint, unde, na alta, regele Creon ii ofera de nevasta lui Iason pe fiica sa, Creuse. Ce sa faca Iason – nu-i omeneste sa refuzi cind cineva iti da ceva cu draga inima. Si daca mai si pui in balanta o bunaciune de 14 – 15 ani, cit o fi avut Creuse, cu vrajitoarea aia de Medeea, pe care o stia ca p-un cal breaz… evident, why not?
Asadar, coana mare este oarecum izgonita; gresala tactica majora e ca i s-a lasat o zi ragaz pentru a parasi cetatea. Suficient pentru Medeea, pe care o stim deja prea bine ce-i poate pielea ei de element declasat si certat cu legea! Ce face vrajitoarea? Evident. Se apuca sa ticluiasca o razbunare.
Inventiva cind e vorba de fapte rele, eludat fiscul si obtinut imprumurui de la capeteniile francilor si sefii germanicilor, Medeea, caci tot despre ea vorbim, imbiba o rochie in niste zemuri cunoscute doar de ea, si le trimite prin copiii ei printesei Creuse - mireasa lu’ barbat-su. Imediat ce a imbracat-o, bunaciunea aia mica a fost cuprinsa de un foc misterios, la fel ca si mototolu’ de tac-su, care i-a sarit in ajutor. (de aici si vorba: fereste-te de greci cind iti fac daruri!)
Lucrurile nu sint simple, ca sa intelegeti profunzimea crizei grecesti trebuie sa stiti ca actiunea palpitanta continua: Medeea fuge la Atena, unde tot flirta cu unu’ Egeu, caruia ii promisese sa-i daruiasca alti copii, daca o va lua in casatorie. Femeie psihotica, dind dovada de spirit politic elen, Medeea a incercat in zadar sa-l ucida pe Tezeu, atunci cind acesta a venit pentru a fi recunoscut de tatal sau (v-ati pierdut, nu-i asa? Va deslusesc tot eu: Tezeu era fiul lui Egeu).
Cam tot asa si cu actuala conducere de la Atena. NU de la referendum, inseamna chipurile DA…
Victoria taberei anti-austeritate l-a făcut pe Varoufakis sa posteze un mesaj ditirambic pe blogul său, in care liderii zonei euro sunt acuzati ca au dorit sa transfere datorii private pe umerii poporului grec.
Ce scrie pe blog Fraudakis asta, imi aduce aminte de o alta istorie greceasca. Cu o cucoana destul de ambitioasa, Medeea pre numele dinsei, care, daca lucrurile nu mergeau cum le desena cu minuta ei, pai clar nu mai mergeau deloc!
Ita un episod fain, care a anticipat oarecum, in antichitate, actuala criza greceasca. Intorcindu-se carevasazica in Iolcos cu Iason, Medeea, cocoana de care vorbeam, vrea sa i-o traga peste nas regelui Pelias, cel care incercase sa scape de sotul ei trimitindu-l dupa Lina de Aur. Sarada nu-I greu de facut: coana mare le convinge lesne pe fiicele regelui ca poate sa intinereasca orice fiinta vie, fierbind-o intr-o licoare magica stiuta doar de ea. Rezultatul e usor de banuit: cele doua tute, desi bine intentionate, isi omoare tatal. Drept urmare, fiul lui Pelias se minie peste poate si ii goneste pe Iason si Medeea, in vreme ce Pleiadele, fetele frumoase, da’ nu prea inteligente ale regelui (proaspat ucis) fug ingrozite de ceea ce au facut si se transforma in constelatie. Da’ asta-i alta poveste...
Totusi, periplul continua, c-altminteri piesa era mult prea scurta si publicul ar fi aruncat cu rosii in Euripide.
Asadar, Iason si Medeea ajung in Corint, unde, na alta, regele Creon ii ofera de nevasta lui Iason pe fiica sa, Creuse. Ce sa faca Iason – nu-i omeneste sa refuzi cind cineva iti da ceva cu draga inima. Si daca mai si pui in balanta o bunaciune de 14 – 15 ani, cit o fi avut Creuse, cu vrajitoarea aia de Medeea, pe care o stia ca p-un cal breaz… evident, why not?
Asadar, coana mare este oarecum izgonita; gresala tactica majora e ca i s-a lasat o zi ragaz pentru a parasi cetatea. Suficient pentru Medeea, pe care o stim deja prea bine ce-i poate pielea ei de element declasat si certat cu legea! Ce face vrajitoarea? Evident. Se apuca sa ticluiasca o razbunare.
Inventiva cind e vorba de fapte rele, eludat fiscul si obtinut imprumurui de la capeteniile francilor si sefii germanicilor, Medeea, caci tot despre ea vorbim, imbiba o rochie in niste zemuri cunoscute doar de ea, si le trimite prin copiii ei printesei Creuse - mireasa lu’ barbat-su. Imediat ce a imbracat-o, bunaciunea aia mica a fost cuprinsa de un foc misterios, la fel ca si mototolu’ de tac-su, care i-a sarit in ajutor. (de aici si vorba: fereste-te de greci cind iti fac daruri!)
Lucrurile nu sint simple, ca sa intelegeti profunzimea crizei grecesti trebuie sa stiti ca actiunea palpitanta continua: Medeea fuge la Atena, unde tot flirta cu unu’ Egeu, caruia ii promisese sa-i daruiasca alti copii, daca o va lua in casatorie. Femeie psihotica, dind dovada de spirit politic elen, Medeea a incercat in zadar sa-l ucida pe Tezeu, atunci cind acesta a venit pentru a fi recunoscut de tatal sau (v-ati pierdut, nu-i asa? Va deslusesc tot eu: Tezeu era fiul lui Egeu).
Cam tot asa si cu actuala conducere de la Atena. NU de la referendum, inseamna chipurile DA…
Un comentariu:
Grecii au mai avut asa o experienta si in '45...
Cand juma din popor a ajuns prin toata Europa.
Probabil ca o parte din popor mai are nostlgia unei dictaturi de stanga...
Trimiteți un comentariu