Vine incalzirea

Si parca dorm pe scinduri ude,

In spate ma izbeste-un val

Tresar prin somn si mi se pare

Ca n-am tras podul de la mal.

George Bacovia - Lacustra

Daca orice discutie, cit de cit trendy, incepea la sfrsitul anilor '90 cu arzatoarea chestiune a incalzirii centrale - Mi-am luat un Vaillant de 3 kilowati; Ihi, io am Ferolli - acum, in plina posmodernitate sans frontieres, dialogurile devin fierbinti in jurul incalzirii globale.

Pulsiunile alimenteaza un climat (tot mai) fierbinte, iar gheata decentei se topeste in invective cu efect de bumerang. Mai nou, laboratoarele americane tocmai au scos de la cuptor placinta suculenta a unui scenariu ce se revarsa zemos, din belsug, si peste Romania. Potrivit acestuia, nivelul Marii Negre va creste cu 3 - 5 metri. Ceea ce ar duce la inundarea Deltei, a luncii Siretului si Prutului, precum si la transformarea Insulei Mari a Brailei intr-o amintire frumoasa. Pina la urma, paradoxale Arce ale lui Noe, probabil ca vor ramine priapicele blocuri care zgirie, tot mai des si ostentativ, cerul Bucurestean. Poate n-ar fi rea o lectura temeinica a Lacustrelor lui Bacovia...

Afectaţi de creşterea nivelului oceanului planetar

de Alexandru Nastase , Jurnalul National
Cercetători ONU au descoperit care vor fi zonele cele mai afectate de creşterea nivelului planetar dacă gheţarii se vor topi în acelaşi ritm ca până acum şi procesul de încălzire globală nu va fi încetinit. Pe harta statelor calamitate este şi România.Creşterea nivelului mărilor şi oceanelor a devenit o realitate în ultimele decenii din cauza topirii gheţarilor. Topirea acestora, afirmă oamenii de ştiinţă care au studiat fenomenul, are drept cauză principală încălzirea globală. Experţi ai ONU au întocmit şi o hartă de risc, arătând care sunt cele mai expuse zone din lume. Printre ele, şi România.INUNDAŢII. În cazul în care procesul de încălzire globală nu va fi redus, nivelul Mării Negre ar putea creşte cu 3 până la 5 metri faţă de nivelul actual. În aceste condiţii, Delta Dunării ar putea fi inundată total, întregul curs al Dunării inferioare urmând să fie afectat. Malurile vor avea de suferit, în special cele îndiguite, iar mari aglomerări urbane din zonă, precum Tulcea, Galaţi şi Brăila, de pe malul românesc şi Vâlcovo, Chilia Veche, Ismail şi Reni, ar urma să fie parţial inundate. Simularea realizată la New York arată că sub ape ar putea ajunge şi zona de sud din lunca Prutului şi Siretului, precum şi Insula Mare a Brăilei. De asemenea, şi zona litorală a Mării Negre, între Sulina şi Vama Veche, este în pericol. Vestea liniştitoare, de care mulţi îşi agaţă speranţele, este aceea că prognozele arată o creştere cu maximum trei metri a oceanului planetar în acest secol, influenţele cele mai nefaste urmând a fi resimţite abia după anul 2100.REACŢIE. Autorităţile române spun că situaţia este oarecum sub control. Surse din Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile spun că România a demarat deja programe de salvare a litoralului, ale căror efecte se vor vedea în curând. În plus, în ce priveşte Dunărea, există de la începutul anilor 2000 proiectul "Coridorului Verde al Dunării", care presupune distrugerea digurilor.ÎN LUME. Dacă nivelul oceanului planetar va creşte cu cinci metri, mai bine de 245 de milioane de oameni vor trebui să se mute, mai bine de 750.000 de kilometri pătraţi urmând a ajunge sub ape. Raportul a fost dat publicităţii şi va fi analizat la reuniunea din noiembrie de la Valencia a Convenţiei ONU pentru Schimbările Climatice (IPCC).